Sarcasm matinal

Profunzimea cântării lui Vijelie stârneşte deplina mea admiraţie. Ce versuri cu parfum! Ce mesaj sublim! La fel alte creaţii expandate din aceasta, ritmate, cu „didicaţie”, vorba unor specimene radiodifuzate la rubrici de profil. Aduse din codiţă de sensibila poetesă(de altfel, cu multă precizie, citează cu italice minunatele versuri ce i s-au întipărit în creieraşul supraexcitat de la atâtea manele) a prezentului obscur, dorindu-şi, draga de ea, asortarea la client. Iar bietul cititor, auditor sau interlocutor se tembelizează progresiv, pierzându-se în extaz. Drept e că nu-s prea mulţi.